Academia Română
Editura Academiei Române
Academia Română
Editura Academiei Române
Autorii prezintă rezultatele obţinute în urma cercetărilor efectuate în 16 peşteri din carstul regiunii Hunedoara. După o scurtă vedere de ansamblu asupra geomorfologiei regiunii se dau, pentru fiecare peşteră, istoricul, localizarea, descrierea topografică şi speomorfologică, caracterizarea factorilor fizici şi trofici, fauna de nevertebrate; chiropterele şi resturile scheletice de mamifere.
Dobrogea are o structură variată, care o separă complet de regiunile învecinate şi care se reflectă fidel în înfăţişarea ei geomorfologică. Din acest punct de vedere, ea poate fi împărţită în şase subunităţi, fiecare avind o structură particulară. Mişcările epirogenice, precum şi eroziunea ciclică, au avut de asemenea contribuţia lor la modelarea actualei înfăţişări a Dobrogii.
Pornind de la faptul că gheaţa de cavernă este rezultatul unor fenomene de microclimă produse, în anumite condiţii, de relieful subteran, autorii studiază depozitele de gheaţă din Gheţarul de la Scărişoara din punctul de vedere al relaţiilor pe care acestea le au cu factorii climatici. Compoziţia izotopică a stratelor succesive de gheaţă, depuse in cursul unei perioade de mai mulţi ani, arată deosebiri semnificative, care pot reflecta periodicităţile variaţiilor climatice. Stalagmitele de gheaţă reflectă de asemenea periodicită ţi prin morfologia şi structura lor.
Lucrarea prezintă rezultatul unor experienţe prin care s-a dovedit şi s-a apreciat cantitativ fenomenul de mişcare mecanică a perlelor de cavernă, precum şi o încercare de a atribui o semnificaţie prezenţei cimpurilor sau orizonturilor de microperle in peşteri. Geneza acestora din urmă este atribuită concursului obligatoriu al gheţii.
Lucrarea cuprinde date originale privind răspîndirea geografică, ecologia şi taxonomia a 29 de unităţi sistematice de litobiide aparţinind la 24 de specii din 172 de staţiuni endogee din România.
Autoarea prezintă unele aspecte morfologice ale cristalelor şi cristaliclitelor de calcit din peşterile din Valea Cheia şi de la Tecuri (reg. Hunedoara), precum şi ale cristalelor de aragonit din Peştera de la Şugău (reg. Mureş-Autonomă Maghiară). Materialul examinat a permis identificarea tipurilor de feţe şi a asociaţiilor de feţe caracteristice pentru formaţiunile poliedrice din peşterile amintite.
Autoarea prezintă două specii de colembole noi pentru fauna României: Hypogastrura (H.) burkilii Bagnall şi Hypogastrura (C.) denticulata Bagnall. Se încearcă de asemenea găsirea unei soluţii pentru stabilirea identităţii speciei Hypogastrura ionescui Börner.
În nota de faţă se semnalează prezenţa a 10 specii de acarieni, dintre care 8 noi pentru fauna României, paraziţi pe 7 specii de chiroptere (182 indivizi) capturate in peşterile din regiunile Banat, Oltenia, Dobrogea şi în crăpăturile stîncilor din jurul lacului Razelm (Dobrogea).
Autorii prezintă fauna pleistocenă medie descoperită într-un punct fosilifer pus la zi recent pe dealul Şomleu, în apropierea satului Betfia. Această faună, constituită în cea mai mare parte din micromamifere, a fost atribuită unei faze care se situează la limita dintre villanyium şi biharium.
Se descrie un calvarium de F. spelaea din Wurmul Bazinului Sf. Gheorghe, analizîndu-se critic termenii de trăsături „leonine" şi „tigrine" invocate pentru felidul de peşteră. F. spelaea este considerat ca o specie independentă, reprezentînd o linie evolutivă colaterală, stinsă.