Academia Română
Editura Academiei Române
Academia Română
Editura Academiei Române
Emil Racoviţă este cunoscut atît în ţară, cît şi în străinătate, ca un naturalist a cărui activitate plină de roade s-a desfăşurat în mai multe direcţii. Trecînd în cursul anilor, de la studiul vieţii pline de freamăt din Mediterană şi Atlantic la admirabilele observaţii şi descrieri asupra vietăţilor de la capătul antarctic al lumii şi coborîndu-se apoi în tainicele goluri ale pămîntului pentru a tălmăci secretele vieţii unei lumi de fiinţe plăpînde, care păreau întunecate în mister, marele naturalist a lăsat pretutindeni realizări care fac astăzi parte integrantă din marele tezaur al ştiinţelor.
Autorii prezintă descrierile a 16 peşteri descoperite în carstul din bazinul Cernei în perioada 1963-1964.
Nota de faţă cuprinde rezultatele cercetării a zece peşteri din Oltenia, situate între valea Motrului şi valea Tismanei. După o sumară prezentare geologică a regiunii sînt descrise cele zece peşteri, indicîndu-se pentru fiecare sinonimiile, datele cercetării, localizare şi cale de acces, altitudine, microclimat, resurse trofice, fauna colectată şi cîteva consideraţii asupra speciilor mai bine reprezentate.
Lucrarea cuprinde citeva din rezultatele mai importante, desprinse dintr-un şir cronologic de observaţii lunare efectuate asupra dinamicii stalagmitelor de gheaţă permanente din Gheţarul de la Scărişoara.
Lucrarea semnalează prezenţa unor fenomene carstice în ghipsurile masivului Meseş. Sînt arătate parlicularităţile de microrelief atribuile solubilităţii mai mari a ghipsului faţă de aceea a calcarului.
Autorul semnalează prezenţa mai multor specii de oligochete limicole din biotopul hiporeic al riului Poic (afluent al Grişului Repede, în dreptul localităţii Ciucea) şi relevă citeva particularităţi morfologice ale speciilor Pristina aequiseta Bourne (nouă pentru apele hiporeice din România) şi P. jenkinae (Steph.) Sperber.
Pe baza studierii materialului helmintologie recoltat de pe traectul digestiv a 71 de chiroptere, aparţinînd la 10 specii, autorii semnalează prezenţa a 13 specii de trematode şi o specie de cestod. Se prezintă, de asemenea, citeva consideraţii referitoare la gradul de infestare, frecvenţa şi repartizarea speciilor de paraziţi la speciile gazdă.
Reconstitution de l'histoire de la découverte des Diptères Psychodides dans les creux souterrains. Liste des Psychodides déterminés par nous (les stations sont des grottes de France, d'Algérie et de Roumanie). Observalions (aréal, habitat, relations avec le domaine souterrain) sur les espèces signalées comme habitant les creux souterrains.
Scopul acestei lucrări este de a prezenta, in mod aproape exclusiv statistic, cunoştinţele existente pînă in prezent asupra trichopterelor din peşterile României ; ne referim practic numai la speciile subtroglofile (după autorii italieni) sau trogloxene regulate (după Jeannel), a căror înfeodare faţă de domeniul subteran e pronunţată în stadiul imaginal şi care aparţin, dacă ne referim la fauna României, genurilor Stenophylax Kol. şi Micropterna Stein. Rezultatele noastre vor putea fi comparate cu cele publicate de Moretti şi Gianotti (1961, 1964), care au sintetizat in mod remarcabil datele obţinute pe teritoriul Italiei.
Nota de faţă completează harta răspîndirii nicteribiidelor in România cu 25 de puncte noi de colectare şi semnalează prezenţa unei noi specii pentru fauna ţării: Nycteribia kolenatii Theodor. Un singur exemplar mascul din această specie a fost colectat din Peştera Liliecilor de la Gura Dobrogii, reprezentind limita estică a arealului.
Lucrarea cuprinde două părţi : I. Gasteropode colectate în 1965 din 37 de peşteri din România ; II. Conspectul gasteropodelor din peşterile României, cunoscute pină în anul 1965.
Lucrarea reprezintă o sinteză a cunoştinţelor actuale asupra litobiidelor din peşterile României, bazată in special pe cercetările personale pe teren şi pe studierea colecţiei de litobiide de la Institutul de speologie "Emil Racoviţă". Ea cuprinde următoarele părţi : litobiidele colectate din peşteri in anul 1965; conspectul faunei de litobiide cunoscute pină in 1965 din peşterile României, cu indicarea subzonelor carstice şi a substratelor colectării; concluziile care decurg din acest conspect privind răspîndirea şi ecologia litobiidelor cavernicole; interpretarea unor date statistice rezultate din studierea materialului de litobiide cavernicole (anii 1951 - 1965).
Lucrarea reprezintă o contribuţie la cunoaşterea răspîndirii geografice şi a ecologiei scutigeromorfelor şi scolopendromorfelor din România pe baza studierii materialului din 113 probe cavernicole şi endogee.
În nota de faţă autorul adaugă la cele patru specii de diplopode menţionate pînă in prezent din fauna Dobrogii, alte 15 specii, dintre care Lophoproctus lucidus Chal., Brachydesmus (Lophobrachydesmus) jubatus Att., Pachyiulus (Pachyiulus) unicolor C. Koch şi Apfelbeckiella dobrogica n. sp. prezintă un interes zoogeografie deosebit, genurile Lophoproctus şi Apfelbeckiella, precum şi subgenurile Lophobrachydesmus şi Pachyiulus s. str. fiind noi pentru fauna României. Din peşterile Dobrogii a fost cunoscută pină in prezent o singură specie de diplopod cavernicol, Trachysphaera dobrogica (Tab.); în nota de faţă se descrie o a doua specie cavernicolă, Apfelbeckiella dobrogica n. sp. Lucrarea se încheie cu o analiză zoogeografică a faunei de diplopode din Dobrogea.
În nota de faţă sînt prezentate 5 specii de Onychiuridae şi Entomobryidae din regiunile Banat, Oltenia, Hunedoara şi Mureş-Autonomă Maghiară, noi pentru fauna României.
Autoarea studiază resturile de Ursus spelaeus descoperite în cîteva staţiuni würmiene din ţara noastră, insistînd în special asupra morfologiei craniene şi dentare, şi schiţează răspîndirea geografică şi stratigrafică a speciei.
Se dau date privind stratigrafia depozitelor de virstă pleistocenă inferioară şi medie din raza comunelor Iarăş, Araci, Feldioara şi Rotbav (Bazinul Baraolt). Se descrie un material fosil reprezentînd 10 specii de mamifere şi se aduc noi contribuţii la cunoaşterea mai exactă a fizionomiei unora dintre acestea. Se discută importanţa asociaţiilor de mamifere pentru stabilirea limitei pleistocen inferiorpleistocen mediu in Bazinul Baraolt.
Se descriu piese dentare de Hydrunlinus hydrunlinus descoperite în cimitirul neolitic de la Limanu, cultura Hamangia. Se indică aria de repartiţie a acestei specii in postglaciarul Europei şi se fac consideraţii taxonomice şi filogenetice.
Sînt expuse rezultatele cercetărilor din vara anului 1962 asupra formelor carstice de suprafaţă şi adîncime dezvoltate pe calcare mezozoice, in sudul Munţilor Şurianu. Se discută geneza unor chei, pierderile şi ivirile de apă şi o serie de peşteri dezvoltate în pereţii cheilor.