Academia Română
Editura Academiei Române
Academia Română
Editura Academiei Române
Cu un sentiment de adîncă reculegere, speologii români aduc, prin dedicarea acestui volum, mărturia admiraţiei şi a recunoştinţei ce o vor purta întotdeauna memoriei savantului francez René Jeannel, membru de onoare al Academiei Republicii Socialiste România, dispărut la 22 februarie 1965.
S-a născut în ziua de 22 martie 1879 la Paris; a urmat studiile liceale la Toulouse unde a avut profesor de ştiinţele naturale pe Bernard Lamounette, datorită căruia a luat contact pentru prima oară cu lumea atît de puţin studiată a cavernicolelor.
Savantul naturalist francez Louis Fage s-a născut la 30 septembrie 1883 la Limoges, unde şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa. După bacalaureat pleacă la Paris şi la vîrsta de 19 ani este licenţiat în ştiinţele naturii.
Autorii prezintă rezultatele obţinute în urma cercetărilor urmărite mai mulţi ani în peştera de la Limanu. După un studiu geologic asupra stratelor kersonianului superior, în care este săpată peştera, se dă descrierea celor trei sectoare ale reţelei de galerii subterane, scoţîndu-se în evidenţă caracteristicile şi discutîndu-se scopul săpării acestui labirint. Fauna de nevertebrate este constituită din 76 de specii, dintre care 5 specii şi două varietăţi noi pentru ştiinţă. Se dau date asupra ecologiei liliecilor şi lista speciilor de vertebrate ale căror piese scheletice au fost găsite pe podeaua galeriilor. Lucrarea se încheie cu aprecieri asupra biologiei speciilor caracteristice din peşteră, şi asupra legăturii dintre fauna cavernicolă şi cea lapidicolă şi litoclazică din jurul peşterii.
Lucrarea înfăţişează sub o formă concisă rezultatele cercetărilor privind carstul ţării noastre. Autorii tratează elementele litologice şi structurale (se prezintă tipurile de carst), elementele climatice şi hidrologice, morfologia exocarstică (lapiezuri, doline, polii şi carstoplene), morfologia endocarstică şi problemele legate de evoluţia carstului de pe teritoriul României.
Este prima hartă 1:500 OOO a regiunilor carstice din ţara noastră, care cuprinde toate formaţiunile calcaroase şi are fixate peşterile cunoscute. De asemenea lucrarea cuprinde lista peşterilor, cu sinonimiile respective.
Lucrarea prezintă rezultatele preliminare ale unei serii de cercetări periodice in Gheţarul de la Scărişoara, programate pe o perioadă de mai mulţi ani. Sint demonstrate unele raporturi de cauzalitate intre climatul exterior, microclima subterană şi limitele de extindere sezonieră a gheţii, precum şi prezenţa fenomenelor de subliniare şi volatilizare a gheţii.
Dare de seamă asupra rezultatelor obţinute de autori în experienţele de colorare cu fluoresceină întreprinse în vederea soluţionării a patru probleme de circulaţie a apelor subterane în carstul munţilor Banatului.
În lucrare sint prezentate unele observaţii cu privire la morfologia şi geneza cristalictitelor din peşteri. Se ajunge la concluzia că cristalictitele reprezintă monocristale scheletice de calcit pur, incolor şi transparent, care ar putea avea unele întrebuinţări în industria optică.
Pe baza unor observaţii sistematice, lucrarea aduce completări la cunoaşterea ecologiei coleopterului troglobiont Pholeuon proserpinae glaciale Jeann, din peştera Gheţarul de la Scărişoara, precizînd dependenţa faţă de temperatură a distribuţiei sale în această peşteră.
Lucrarea reprezintă o contribuţie originală la cunoaşterea ecologiei şi răspîndirii geografice a ciclopidelor, pe baza studierii unui număr de 113 staţiuni noi de pe teritoriul României.
Lucrarea cuprinde descrierea a 2 forme noi pentru ştiinţă (Eupolybothrus transsylvanicus f. gibbus nov. şi Lithobius forficatus f. biungulatus nov.), semnalarea unei subspecii noi pentru ţară cu prima sa descriere completă (Lithobius burzenlandicus wardaranus Verh.), precum şi alte date inedite (faunistice, ecologice şi zoogeografice) cu privire la 18 forme de litobiide colectate din 84 de peşteri din Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia şi Dobrogea între 1962 şi 1964.
În lucrarea de faţă sînt prezentate 3 specii de Mycetophilidae noi pentru ştiinţă şi 3 specii noi pentru fauna ţării. Materialul provine în întregime din peşteri şi aparţine colecţiei "Biospeologica" şi colecţiei Institutului de speologie "E. Racoviţă".
În lucrarea de faţă se descrie subspecia Mitostoma chrysomelas romanicum nov. ssp. Materialul provine din regiunea Hunedoara şi aparţine Institutului de Speologie "E. Racoviţă" al Academiei Republicii Socialiste România.
Lucrarea se referă la studiul gasteropodelor colectate tn 1963 şi 1964 din 34 de peşteri din România. Se arată provenienţa materialului pe regiuni, se dă lista speciilor şi se prezintă o scurtă analiză ecologică.
În lucrarea de faţă sunt prezentate 14 specii de colembole noi pentru ţară din regiunile Dobrogea, Hunedoara şi Mureş-Autonomă Maghiară. Materialul, care aparţine Institutului de speologie "Emil Racoviţă", este endogen, litoclazic şi cavernicol.
Lucrarea cuprinde studiul sistematic şi ecologic al lumbricidelor colectate de către cercetătorii Institutului de speologie "Emil Racoviţă", în anii 1959-1963, în peşterile din regiunile Hunedoara, Oltenia şi Dobrogea.
În lucrarea de faţă se studiază fauna de oligochete provenind din 50 de peşteri din regiunile carstice din Banat, explorate între 1961 şi 1963. Au fost determinate 16 specii, a căror răspindire în peşterile din Banat este reprezentată în hartă. Datele ecologice au fost rezumate în tabel.
Pe baza unui material provenit din peşteri din Oltenia şi Banat autorul descrie o subspecie nouă de Orobainosoma hungaricum Verh., specie cunoscută pînă în prezent numai dintr-o peşteră din sudul R. P. Ungare. Noua subspecie este singurul reprezentant al familiei Orobainosomidae găsit la noi în ţară şi în acelaşi timp cel mai estic reprezentant al ei. Totodată, autorul, analizînd un material foarte numeros de larve, descrie dezvoltarea poslembrionară a acestui diplopod.
Lucrarea cuprinde studiul a 23 de specii de gasteropode colectate din preajma mai multor peşteri şi din alte locuri carstice din regiunile Dobrogea, Oltenia, Hunedoara şi Mureş-Autonomă Maghiară. După prezentarea materialului se dă lista speciilor determinate, distribuţia acestora pe regiuni, apoi se fac cîteva observaţii zoogeografice şi ecologice.
Examinarea unui material fosil bine conservat, descoperit în peştera Igriţa, ca şi a unor piese fragmentare provenite de la Baia de Fier şi din peştera „La Adam", a permis autorului să facă precizări asupra conformaţiei leului de peşteră răspîndit în pleistocen în regiunile noastre. Datele morfologice şi metrice, subliniind constituţia mixtă a acestui animal, constituţie care aminteşte prin unele trăsături leul recent, iar prin altele tigrul, arată necesitatea separării specifice a acestcr trei felide.
Se dau date privind stratigrafia depozitelor psamo-psefitice cuprinse intre stratele de lignit XII-XV din interfluviul Jiu - Motru. Se descrie o asociaţie faunistică de mamifere care caracterizează villafranchianul inferior şi se stabileşte limita plio-pleistocenă la baza stratului XII de cărbune.
Lucrarea cuprinde bibliografia referitoare la fauna cavernicolă din peşterile României, apărută între 1937 şi 1963. În partea I-a lucrările sînt prezentate pe probleme, iar în partea a II-a alfabetic şi cronologic.